Experiment 1

                             Stafidele dansatoare

Materiale necesare:
Ø 330ml sau 500ml de băutură răcoritoare acidulata incoloră (cum ar fi Sprite sau 7Up),
Ø un cilindru gradat sau un pahar înalt,
Ø câteva stafide.

Turnaţi băutură răcoritoare în cilindrul gradat sau în pahar. Observaţi bulele care se ridică de la fundul paharului. Acele bule sunt create de dioxidul de carbon, în forma gazoasa, care este eliberat din băutură.
Puneţi 6 sau 7 stafide în pahar. Priviţi-le pentru câteva secunde. Se scufundă sau plutesc? Continuaţi să le priviţi; Ce se întâmplă în următoarele minute?

Stafidele sunt mai dense ca apa, astfel când le puneţi la început în pahar ele se vor scufunda la fundul paharului. Băutura răcoritoare carbogazoasă eliberează bule de dioxid de carbon. Când aceste bule se lipesc de suprafaţa aspra a stafidelor, acestea vor fi ridicate datorita creşterii flotanţei acestora. Când stafidele ajung la suprafaţa, bulele se sparg iar dioxidul de carbon este eliberat în atmosferă. Astfel stafidele pierd din flotabilitate şi se vor scufunda. Această mişcare de ridicare şi scufundare a stafidelor va continua până când majoritatea dioxidului de carbon din băutură va fi eliberat în atmosfera şi aceasta va deveni plata. Mai mult, cu timpul stafidele se vor îmbiba cu lichid şi vor deveni prea grele pentru a se ridica la suprafaţă.
Acest experiment poate fi făcut practic cu orice obiect cu suprafaţa aspra şi cu densitate cu puţin mai mare ca a apei (de exemplu bucăţi de paste făinoase - melcişori).

Lectia 2# Lentile

                                           Lentile

  Lentila este un mediu transparent si omogen,marginit de 2 suprafete,din care cel putin una nu este plana.Ele sunt confectionate din sticla,material plastic,etc.
Tipuri de lentile
Lentilele se pot clasifica după modul în care acționează asupra razelor de lumină în:
•lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul convergent;
•lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.

După forma lor, lentilele sunt:
•plan-convexe - bombate spre exterior într-o parte, și plane pe cealaltă parte;
•biconvexe - bombate spre exterior pe ambele părți;
•meniscuri convergente - bombate spre exterior într-o parte, și spre interior pe cealaltă parte;
•meniscuri divergente - bombate spre exterior într-o parte, și spre interior pe cealaltă parte, diferența fiind că •forma suprafeței bombate este aceeași în ambele părți;
•plan-concave - bombate spre interior într-o parte, și plane pe cealaltă parte;
•biconcave - bombate spre interior pe ambele părți.

  Ca regulă generală, lentilele convergente sunt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine.
  Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea lentilele se folosesc în combinații atent calculate, numite lentile compuse. Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice ca microscopul, telescopul, luneta etc.

Lectia 1# Stari de agregare

                                                 Stari de agregare

În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice calitative,conform tradiției sunt cunoscute trei stări de agregare, descrise prin proprietățile de „volum” și „formă”:
•în stare solidă materia are volum și formă fixe
•în stare lichidă are volum fix, dar se adaptează la forma vasului în care este conținută
•în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil, luând forma corespunzătoare.
Această clasificare este însă incompletă și aproximativă: există stări de agregare cu proprietăți noi sau intermediare, cum sunt stările de plasmă, cvasicristal, coloid sau și cristal lichid.
Topirea si solidificarea
Trecerea unei substanțe din stare solidă în lichidă se numește topire. Solidificarea este fenomenul invers topirii și constă în trecerea unei substanțe din stare lichidă în cea solidă.
În general, topirea are loc prin absorbție de caldură (încălzire), iar solidificarea are loc prin cedare de caldură (răcire)

Legile topirii și solidificării:
1.Temperatura de topire rămâne constantă, dacă presiunea ramâne constantă. La fel și pentru solidificare;
2.Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare;
3.În timpul topirii (respectiv a solidificării) volumul substanței se modifica astfel: majoritatea substanțelor își măresc volumul la topire și și-l micsorează la solidificare; excepții: apa, fonta și bismutul se comportă invers.

Vaporizarea si condensarea (lichefierea)
Trecerea unei substante din stare lichidă în stare de vapori (gazoasă) se numește vaporizare.
Fierberea este vaporizarea care are loc în toată masa lichidului. Evaporarea este vaporizarea care are loc doar la suprafața lichidului.
Factori ce influenteaza evaporarea:
•temperatura;
•suprafața de întindere: cu cât este mai mare, evaporarea are loc mai repede;
•agitația aerului din jurul corpului sau substanței (vântul) grăbește evaporarea.
•natura substanței; substanțe ca acetona, eterul, benzina etc. se evaporă foarte repede și se numesc de aceea volatile. Evaporarea se produce cu absorbție de căldură.
Trecerea unei substanțe din stare de vapori în stare lichidă se numește condensare sau lichefiere.
Sublimare si desublimare
Substanțe ca naftalina, canforul, acidul benzotic și altele au proprietatea de a trece din stare solidă direct în stare de vapori. Se spune că ele sublimează.
Fenomenul invers, de transformare din stare de vapori direct în stare solidă se numește desublimare.

  Coeficienti calorici: Qced = Qabs; Q= m•c•Dt

Introducere

Ora de fizica,un blog destinat celor pasionati  de fizica si vor sa invete repede si usor.Acest blog apartine clasei a 8-a B Giarmata si este creat si moderat de catre Hususan Mihai.